Angajatorii care au cel puțin 50 de angajați intră sub incidența unei obligații speciale prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Potrivit art. 78 alin. (2) din lege, autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele juridice publice sau private care ating acest prag au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.
Calculul nu se realizează însă prin simpla aplicare a procentului de 4% la numărul salariaților existenți într-o anumită zi. Ordinul nr. 1.001/2022 stabilește reguli precise pentru determinarea numărului de angajați și, implicit, a obligației aferente persoanelor cu handicap neîncadrate.
Cine intră sub incidența obligației
Prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 vizează:
- autoritățile și instituțiile publice;
- persoanele juridice publice;
- persoanele juridice private,
atunci când acestea au cel puțin 50 de angajați.
Pentru acești angajatori, numărul persoanelor cu handicap care trebuie încadrate reprezintă cel puțin 4% din numărul total de angajați, determinat potrivit regulilor speciale prevăzute de Ordinul nr. 1.001/2022.
Cum sunt luați în calcul salariații cu normă întreagă și cei cu timp parțial
În sensul instrucțiunilor, prin angajat se înțelege salariatul cu normă întreagă pentru care durata normală a timpului de muncă este cea prevăzută de Codul muncii.
În cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, regula este diferită.
Salariații cu fracțiune de normă sunt incluși în numărul total de angajați proporțional cu timpul efectiv lucrat, potrivit contractului individual de muncă.
Astfel, la stabilirea numărului total relevant pentru aplicarea procentului de 4% trebuie avută în vedere și ponderea contractelor cu timp parțial, nu doar numărul fizic al persoanelor aflate pe statul de plată.
Numărul de angajați se determină ca medie lunară
Una dintre cele mai importante reguli privește modul de determinare a efectivului de salariați.
Conform Ordinului nr. 1.001/2022, procentul de 4% din numărul total de angajaţi se determină ca medie aritmetică rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, împărţită la numărul total de zile calendaristice..
Pentru zilele de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se utilizează efectivul de salariați din ziua lucrătoare precedentă, cu excepția persoanelor al căror contract individual de muncă a încetat în ziua respectivă.
Prin urmare, obligația nu trebuie stabilită exclusiv în funcție de numărul de salariați existent în ultima zi a lunii.
Ce salariați nu sunt incluși în efectivele zilnice
Instrucțiunile prevăd expres anumite categorii care nu intră în efectivele zilnice utilizate pentru acest calcul.
Nu se includ:
- salariații aflați în concediu fără plată;
- salariații aflați în grevă;
- salariații detașați la lucru în străinătate;
- salariații ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate.
Aceste excluderi pot influența atât stabilirea efectivului mediu lunar, cât și valoarea obligației care rezultă pentru angajator.
Cum se determină procentul de 4%
După stabilirea numărului mediu de angajați pentru luna respectivă, asupra acestuia se aplică procentul de 4%.
Rezultatul se exprimă ca un număr cu două zecimale.
De exemplu, dacă efectivul mediu lunar este de 75 de angajați:
75 × 4% = 3,00
Dacă efectivul mediu este de 63,50 angajați:
63,50 × 4% = 2,54
Rezultatul astfel determinat este utilizat pentru stabilirea obligațiilor prevăzute de art. 78 alin. (3) din Legea nr. 448/2006.
Ce opțiuni are angajatorul dacă nu angajează numărul necesar de persoane cu handicap
Art. 78 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 stabilește expres două variante pentru autoritățile, instituțiile și persoanele juridice care nu angajează persoane cu handicap în procentul prevăzut de lege.
Angajatorul poate opta pentru una dintre următoarele modalități.
Opțiunea 1: plata integrală către bugetul de stat
Angajatorul poate plăti lunar către bugetul de stat o sumă egală cu:
salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată × numărul locurilor de muncă în care nu au fost angajate persoane cu handicap.
Astfel, dacă din calcul rezultă obligația de a avea 4 persoane cu handicap, iar societatea nu are încadrată niciuna, suma datorată se determină pentru toate cele 4 locuri neocupate.
Dacă societatea are deja două persoane cu handicap încadrate, calculul obligației se realizează numai pentru diferența rămasă neacoperită.
Opțiunea 2: minimum 50% la buget și diferența prin achiziții de la unități protejate autorizate
A doua variantă permite angajatorului să combine plata către bugetul de stat cu achiziționarea de produse sau servicii de la unități protejate autorizate.
În această situație, angajatorul trebuie:
- să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul minim brut pe țară, înmulțit cu numărul locurilor de muncă în care nu a angajat persoane cu handicap;
- iar pentru diferența până la nivelul obligației integrale să achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.
Prin urmare, varianta de la lit. b) nu permite înlocuirea integrală a obligației prin achiziții de la unități protejate.
Cel puțin 50% din obligația calculată trebuie achitată la bugetul de stat, iar diferența poate fi utilizată pentru achizițiile eligibile prevăzute de lege.
Exemplu privind cele două variante
Presupunem, în scop ilustrativ, că pentru o anumită lună rezultă 4 locuri de muncă neocupate de persoane cu handicap, iar salariul minim brut utilizat pentru calcul este de 4.000 lei.
Varianta A – plata integrală la buget
Obligația ar fi:
4 × 4.000 lei = 16.000 lei
Societatea plătește integral cei 16.000 lei la bugetul de stat.
Varianta B – plata parțială și achiziții
Minimum 50% din obligație trebuie plătit la buget:
16.000 lei × 50% = 8.000 lei
Societatea va plăti cel puțin 8.000 lei la bugetul de stat, iar diferența de până la 16.000 lei poate fi utilizată pentru achiziționarea, în condițiile legii, de produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.
Exemplul este unul orientativ; la calculul efectiv se utilizează salariul minim brut în vigoare în luna pentru care se determină obligația.
Achizițiile trebuie realizate de la unități protejate autorizate
Nu orice achiziție efectuată de la o societate care are angajați persoane cu handicap poate fi utilizată pentru aplicarea acestei facilități.
Instrucțiunile prevăd că trebuie să fie vorba despre produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.
Achiziționarea se efectuează pe baza unui acord de parteneriat, al cărui model este prevăzut de normele metodologice de aplicare a Legii nr. 448/2006.
Plata aferentă achiziției poate fi și parțială.
Ce se întâmplă dacă achizițiile sunt mai mici decât diferența care poate fi utilizată
Dacă operatorul economic efectuează achiziții eligibile într-o valoare mai mică decât partea din obligație care poate fi acoperită prin acest mecanism, diferența se datorează bugetului de stat.
Prin urmare, simpla existență a unui acord cu o unitate protejată autorizată nu este suficientă. Contează valoarea achizițiilor eligibile efectiv realizate.
Ce se întâmplă dacă achizițiile depășesc suma aferentă lunii
Dacă operatorul economic achiziționează produse și/sau servicii eligibile într-o valoare mai mare decât suma datorată pentru luna respectivă în cadrul acestui mecanism, diferența în plus se poate reporta în luna următoare, diminuând obligația aferentă acesteia.
Această posibilitate este prevăzută expres de instrucțiunile aprobate prin Ordinul nr. 1.001/2022.
Cum se declară suma datorată bugetului de stat
Sumele rezultate din aplicarea art. 78 alin. (3) reprezintă obligații de plată la bugetul de stat și se declară prin declarația 100.
În nomenclatorul obligațiilor fiscale acestea sunt evidențiate sub denumirea: „Vărsăminte de la persoanele juridice, pentru persoanele cu handicap neîncadrate”.
Prin urmare, angajatorul trebuie să urmărească lunar:
- efectivul mediu de salariați;
- procentul de 4%;
- numărul persoanelor cu handicap efectiv încadrate;
- numărul locurilor rămase neocupate;
- opțiunea aplicată potrivit art. 78 alin. (3);
- eventualele achiziții eligibile de la unități protejate autorizate.
Calculul trebuie realizat în fiecare lună
Obligația nu este stabilită o singură dată pentru întregul an.
Efectivul mediu se determină pentru fiecare lună, iar modificările intervenite în structura personalului pot conduce la modificarea obligației.
Angajările, încetările contractelor, suspendările, concediile fără plată, contractele cu timp parțial și celelalte situații prevăzute de instrucțiuni pot influența calculul.
Din acest motiv, societățile care au cel puțin 50 de angajați sau se află în apropierea acestui prag trebuie să urmărească lunar efectivul relevant de personal.
Concluzie
Legea nr. 448/2006 stabilește pentru angajatorii cu cel puțin 50 de angajați obligația de a încadra persoane cu handicap într-un procent de minimum 4% din numărul total de angajați.
Pentru determinarea concretă a obligației, efectivul de personal se calculează lunar, potrivit regulilor din Ordinul nr. 1.001/2022, ținând cont inclusiv de contractele cu timp parțial și de categoriile de salariați care nu intră în efectivele zilnice.
Dacă angajatorul nu îndeplinește obligația de angajare, art. 78 alin. (3) îi oferă două variante: fie achită integral la bugetul de stat suma calculată pentru locurile neocupate, fie achită minimum 50% la buget, iar diferența o utilizează, în condițiile legii, pentru achiziții de produse și servicii de la unități protejate autorizate.
Baza legală: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, art. 78 alin. (2) și (3), precum și Ordinul nr. 1.001/2022 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind aplicarea art. 78 alin. (2) și (3).
